ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii; acoperământ. – Acoperi + suf. -iș. Vezi definitia »

piriúș, piriúșe, s.n. (reg.) lunecuș pe care se dau copiii iarna. Vezi definitia »

LĂCĂTÚȘ, lăcătuși, s. m. Meșteșugar, lucrător care face sau repară lacăte, broaște, chei etc. sau care efectuează operații de ajustare, de asamblare etc. a pieselor mecanice. – Din magh. lakatos. Vezi definitia »

pălmaș, după legea rurală, promulgată de A.I.Cuza, la 1864 Vezi definitia »

cópoș (-șe), adj. – (Cal) cu spinarea arcuită. Mag. kupos (S. Pop, Dacor., IV, 1557; Gáldi, Dict., 121). În Trans. Vezi definitia »