ANGLO-SAXÓN, -Ă, anglo-saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populații germanice care au ocupat Insulele Britanice în sec. V-VI; (și la sg.) persoană care face parte din una dintre aceste populații. 2. Adj. Care aparține anglo-saxonilor (1). ♦ Limbă anglo-saxonă = limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în secolele VIII-XII; engleza veche. – Din fr. anglo-saxon. Vezi definitia »

PALEMÓN s. m. numele științific al crevetei. (< fr. palémon) Vezi definitia »

SEMISÓN, -Ă adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. [Cf. fr. semi-son]. Vezi definitia »

CARIÓN s. m. (biol.) nucleu. (< gr. karyon) Vezi definitia »

FÁUSTPATRÓN s. n. aruncător portativ de grenade antitanc. (< germ. Faustpatrone) Vezi definitia »