CURSÓR, cursoare, s. n. Dispozitiv mic (de metal) care alunecă de-a lungul unei rigle sau al unei tije gradate sau care se învârtește în jurul unei piese circulare gradate, permițând citirea gradațiilor. – Din fr. curseur, lat. cursor. Vezi definitia »

BIFÓR, -Ă adj. (În arhitectura romanică și gotică, despre o deschidere) Cu două uși, cu două canaturi despărțite printr-o colonetă, fiecare terminându-se printr-un arc. [< lat. biforis]. Vezi definitia »

DRESÓR, -OÁRE, dresori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă (într-un circ) cu dresarea animalelor. – Din fr. dresseur. Vezi definitia »

ASEDIATÓR, -OÁRE, asediatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care asediază. [Pr.: -di-a-] – Din asedia + suf. -tor (comp. it. assediatore). Vezi definitia »

MUTILATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care mutilează; mutilant. [Cf. fr. mutilateur]. Vezi definitia »