EXTRAPOLÁRE s. f. 1. extindere ipotetică, pe baza unui raționament prin analogie, a unei noțiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (mat.) determinare aproximativă a valorilor unei funcții continue în puncte situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolație. (< extrapola) Vezi definitia »

LOURE s.n. 1. Cimpoi în Franța. 2. Vechi dans popular francez, din Normandia, lent, jucat după acest instrument; melodia corespunzătoare. [Pr.: lur] (din fr. loure) Vezi definitia »

SCLIFOSÍRE, sclifosiri, s. f. (Fam.) Faptul de a se sclifosi; sclifoseală. – V. sclifosi. Vezi definitia »

UȘURÁRE, ușurări, s. f. Acțiunea de a (se) ușura și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Cu ușurare = împăcat sufletește, mulțumit. – V. ușura. Vezi definitia »

URDINÁRE, urdinări, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a urdina și rezultatul ei. – V. urdina. Vezi definitia »