șfițuí², șfițuiésc, vb. IV (reg.) a lucra din greu. Vezi definitia »

TÂRNUÍ, târnuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A mătura cu târnul¹. 2. Fig. (Fam.) A târî pe jos pe cineva, trăgându-l de păr; a părui, a bate (zdravăn). [Prez. ind. și: tấrnui] – Târn¹ + suf. -ui. Vezi definitia »

HĂITUÍ, hăituiesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A stârni, a goni vânatul spre vânători. 2. Tranz. A goni, a mâna animalele domestice. ♦ Fig. A urmări, a fugări pe cineva (ca pe un animal sălbatic), pentru a-i face rău. 3. Tranz. A cutreiera, a străbate o regiune, un loc, urmărind pe cineva. – Din magh. hajtani. Vezi definitia »

răzăluí, răzăluiésc, vb. IV (reg.) 1. a răzui. 2. a pili. Vezi definitia »

șui³, șúie, s.n. (reg.) lingură mare cu care se scoate jintuiala. Vezi definitia »