Definita cuvantului tăbuieț
tăbuiéț2 adj. m. (reg. și fam.) scurt și gros (ca un tăbuieț).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu tăbuieț
cătréț (cotréț), cătréțe (cotréțe), s.n. (reg.) coteț, cușcă (de păsări), coteneață. Vezi definitia »
ȘIRULÉȚ, șirulețe, s. n. Diminutiv al lui șir. – Șir + suf. -uleț. Vezi definitia »
șpiț (-țuri), s. n. – 1. Băț cu vîrf. – 2. Lucrătură din puncte. – 3. Gravură tipografică. – Var. spiț. Germ. Spitz(e) „vîrf” (Borcea 206). – Der. spițărat, adj. (brodat, cusut cu ajur). Vezi definitia »
CHIBUȚ v. kibuț. Vezi definitia »
OCHIULÉȚ, ochiulețe, s. n. Diminutiv al lui ochi1. – Ochi1 + suf. -uleț. Vezi definitia »