POSITÍV s. n. orgă mică, montată într-un loc fix. (< germ. Positiv) Vezi definitia »

ROTATÍV, -Ă adj. 1. (despre mișcări) circular. 2. (despre sisteme tehnice) care poate face o mișcare de rotație. ♦ motor ~ = motor cu cilindri rotativi, patentat de unele fabrici de automobile. ◊ (s. f.) presă de imprimat la care suportul clișeului și organul de presiune sunt cilindrice. (< fr. rotatif) Vezi definitia »

SUBIECTÍV, -Ă, subiectivi, -e, adj. 1. (Fil.) Care consideră că baza a tot ce există este conștiința individuală; care neagă faptul că îndărătul senzațiilor se află obiectele reale, independente de om. Idealism subiectiv. 2. Care are un caracter personal, care se petrece în conștiința cuiva; care, într-o judecată, acțiune etc., ține seamă numai de sentimentele, de pornirile și de ideile sale; părtinitor. – Din fr. subiectif. Vezi definitia »

SIV, -Ă, sivi, -e, adj. De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Bg., sb. siv. Vezi definitia »

INVOLUTÍV, -Ă adj. Cu caracter de involuție. [< fr. involutif]. Vezi definitia »