Definita cuvantului rebel
REBÉL, -Ă adj., s.m. și f. Participant la o rebeliune; (cel) care ațâță la revoltă. ♦ Nesupus, recalcitrant. // adj. 1. (Fig.; despre o boală) Care nu cedează în urma unui tratament medical; care se vindecă greu. 2. (Despre păr) Care nu stă pieptănat. [< fr. rebelle].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rebel
CUMETRÉL, cumetrei, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui cumătru. – Cumătru + suf. -el Vezi definitia »
șnițél (-le), s. n. – Un tip de escalop. Germ. Schnitzel (Borcea 209). Vezi definitia »
SPĂTĂRÉL, spătărei, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător de rang mic care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate, în timp de pace, și atribuții militare, în timp de război. – Spătar2 + suf. -el. Vezi definitia »
arhánghel (arhángheli), s. m. – 1. Căpetenie a îngerilor. – 2. Sărbătoare a arhanghelilor Mihail și Gavril, pe 8 noiembrie. – 3. Colac rotund care se face de obicei din patru bucăți de aluat împletite, care au deasupra patru cruci din același aluat. Face parte din primul grup de colaci care se împart pentru pomenire preotului și paracliserului. – 4. Eufemism pentru bici sau gîrbaci. – Var. aranghel, ranghel. – Mr. arhanghil, megl. ranghilă. Gr. ἀρχάγγελος prin intermediul sl. archangelū. Sensul 4 se explică prin obiceiul de a păstra în spatele icoanei nuiaua cu care se bat copiii, cf. sfîntul Nicolae. Vezi definitia »
clopoțel, clopoței s. m. (er., eufem.) vulvă, vagin. Vezi definitia »