Definita cuvantului rebut
REBÚT s.n. Produs necorespunzător condițiilor tehnice cerute și care nu poate fi utilizat în scopul pentru care a fost făcut. ♦ La rebut = la reformă; prost, rău, nefolositor. [Pl. -uri. / < fr. rebut].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rebut
CUNOSCÚT, -Ă, cunoscuți, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se cunoaște, care este știut. ♦ Care a mai fost văzut, care poate fi ușor recunoscut. 2. (Despre oameni) Care a legat cunoștință cu cineva, pe care cineva îl cunoaște. ♦ Care se bucură de o anumită reputație; renumit. – V. cunoaște. Vezi definitia »
ACÚT, -Ă, acuți, -te, adj. 1. Ascuțit, pătrunzător. 2. (Despre boli) Cu evoluție rapidă, cu caracter de criză. 3. (Muz.; despre sunete) Înalt, ascuțit2, subțire. – Din lat. acutus, it. acuto. Vezi definitia »
BELZEBÚT s.m. (Liv.) Denumire dată diavolului; (p. restr.) căpetenie a diavolilor. [Pl. -uți. / cf. fr. Belzébuth – demon, căpetenia duhurilor rele]. Vezi definitia »
NEMAICUNOSCÚT, -Ă, nemaicunoscuți, -te, adj. (Rar) Care nu a mai fost cunoscut, întâlnit de nimeni, niciodată; p. ext. extraordinar. – Ne- + mai1 + cunoscut. Vezi definitia »
ÍNPUT s. n. 1. (Electron.) Intrare (1). 2. (Inform.) Intrare (2). – Cuv. engl. Vezi definitia »