FORFOTEÁLĂ, forfoteli, s. f. Forfotă. – Forfoti + suf. -eală. Vezi definitia »

TENDINÓZĂ s. f. afecțiune neinfecțioasă a tendoanelor. (< germ. Tendinose) Vezi definitia »

CLÓȘCĂ, cloști, s. f. 1. Găină care clocește sau care a scos pui de curând. ◊ Cloșcă artificială = instalație generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obținuți pe cale artificială. ◊ Expr. A ședea cloșcă = a ședea nemișcat, în inactivitate. Fură cloșca de pe ouă sau fură ouăle de sub cloșcă, se zice despre un hoț foarte abil. ♦ Fig. Om leneș, inactiv. 2. (În expr.) Cloșca-cu-pui = numele unei constelații din emisfera boreală; pleiadele, găinușa. – Bg. kločka. Vezi definitia »

SOROCEÁLĂ, soroceli, s. f. (Pop.) Sorocire. – Soroci + suf. -eală. Vezi definitia »

METIONÍNĂ s.f. Aminoacid sulfurat indispensabil vieții, folosit ca medicament în bolile ficatului. [Pron. -ti-o-. / < fr. méthionine]. Vezi definitia »