ASTRĂGÁCI, astrăgace, s. n. Instrument de cizmărie folosit la întins talpa sau la întors cizmele pe față, după ce au fost cusute. – Cf. bg. străgaci „răzuitor”. Vezi definitia »

holomocí, holomocésc, vb. IV (reg.) a încurca, a gomoloți, a gomolozi. Vezi definitia »

MĂLURÍCI s. m. pl. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu flori roz-purpurii și cu fructul o păstaie, care are la maturitate culoarea brună (Orobus variegatus). – Mălură + suf. -ici. Vezi definitia »

schici, schíciuri, s.n. (reg.) vătrai, clește pentru jar. Vezi definitia »

puternicí, puternicésc, vb. IV (înv.) 1. a da putere, a întări. 2. a deține sau a-și menține puterea. 3. (refl.) a deveni puternic, a se fortifica. Vezi definitia »