AVANBEC s.n. (CONSTR.) Partea din amonte a unei pile de pod, având rolul de a despărți firul apei și de a proteja pila. Vezi definitia »

STEC, stecuri, s.n. În gastronomie, tranșă de carne, de obicei friptă la grătar sau prăjită în tigaie; din engl. steak. Vezi definitia »

AZTÉC, Ă (‹ fr. {i}) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Triburi amerindiene din reg. centrală a statului Mexic, din familia de limbi uto-aztecă. A., una dintre ramurile populației cicimecilor, au coborît stepele nordice ale Mexicului precolumbian și au cucerit și supus terit. ate triburilor învecinate (toltecii, mixtecii, hauxtecii, olmecii și zapotecii) întemeind o vastă stăpînire în reg. Americii Centrale. Între 1325 și 1370 au ocupat ins. din L. Texcoco unde și-au fondat capitala statului, Tenochtitlán (astăzi Ciudad de Mexico), dînd naștere unei strălucitoare civilizații căreia i-au pus capăt conchistadorii spanioli conduși de Hernán Cortés (1519-1521). ♦ Persoană care face parte din această populație. 2. Adj. Care aparține a (1), privitor la a. ♦ Arta a. v. artă precolumbiană. Vezi definitia »

PARAPITÉC s. m. maimuță fosilă, de mărimea unei pisici, primul strămoș al omului. (< fr. parapithèque) Vezi definitia »

GIGANTOPITÉC s. m. maimuță uriașă fosilă din China și Indonezia, contemporană cu australopitecul. (< engl. gigantopithecus) Vezi definitia »