Definita cuvantului chilă
chílă (chíle), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, de origine turcească, folosită pînă la jumătatea sec. XIX, de importanță variabilă după regiuni (chilă de Stambul = 22 banițe sau 440 ocale; chilă de Salonic = 3,75 ori cea dinainte; chilă de Brăila = 8 banițe sau 3,963 hl; chilă de Galați sau de Moldova = 2 mierțe sau 20 banițe, adică 4,16 hl; chilă de Basarabia = 4,57 hl). Tc. kile, din ngr. ϰοĩλον (Roesler 596; Șeineanu, II, 110; Meyer 224; Lokotsch 1174a); cf. alb. kilë. – Der. (înv.) chiligiu, s. m. (hamal).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chilă
TUBULONEFRÍTĂ s. f. inflamație a zonei tubulare a rinichiului. (fr. tubulonéphrite) Vezi definitia »
IREUȘÍTĂ s.f. (Liv.) Nereușită, insucces. [Pron. -re-u-. / cf. fr. irréussite]. Vezi definitia »
PAPAÍNĂ s.f. Enzimă vegetală extrasă din sucul unui arbore tropical, folosită în medicină ca digestiv și ca vermifug. [Pron. -pa-i-. / < fr. papaïne, germ. Papain]. Vezi definitia »
LEUCOCITÓZĂ s.f. Creștere a numărului de leucocite în sânge în procesul de apărare a organismului împotriva infecțiilor. [< fr. leucocytose]. Vezi definitia »
GRIMÁSĂ s. f. strâmbătură, schimonoseală a feței. (< fr. grimace) Vezi definitia »