DESPERÁRE/DISPERÁRE s. f. faptul de a despera; deznădejde; desperație. ♦ cu ~ = în mod deznădăjduit; (fig.) din toate puterile; a împinge (pe cineva) la ~ = a face (pe cineva) să-și piardă nădejdea. (< despera) Vezi definitia »

STRĂPÚNGERE, străpungeri, s. f. Acțiunea de a străpunge și rezultatul ei; perforare. – V. străpunge. Vezi definitia »

ALFABETIZÁRE s.f. Acțiunea de a alfabetiza; combatere a analfabetismului. [< alfabetiza]. Vezi definitia »

GÂLCEVÍRE, gâlceviri, s. f. (înv. și pop.) Faptul de a se gâlcevi; ceartă, neînțelegere. – V. gâlcevi. Vezi definitia »

ZGÂNDĂRÍRE, zgândăriri, s. f. Acțiunea de a (se) zgândări și rezultatul ei. – V. zgândări. Vezi definitia »