potóc s.n. (reg.) pârâu. Vezi definitia »

polobóc (poloboáce), s. m. – 1. Butoi, bute. – 2. Nivel de apă. – Var. (Munt.) boloboc. Bg. polobok (Conev 64), cf. rus. polubočka „jumătate de butoi” (Tiktin). Vezi definitia »

-TÓC elem. toco¹-. Vezi definitia »

pogănóc, -oácă, adj. (reg.) foarte mare și foarte puternic. Vezi definitia »

sfârtóc, -oácă, s.n. și f. (reg.) 1. (s.n.) rest sau fragment dintr-un întreg. 2. (s.n.) bucată mică de pământ. 3. pământ rămas necultivat și nefolosit. Vezi definitia »