CHIMIOTAXÍE, chimiotaxii, s. f. (Biol.) Chemotactism. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. chimiotaxie. Vezi definitia »

VENTRICULOGRAFÍE s.f. Explorare radiologică a ventriculilor cerebrali după introducerea de aer sau după puncția acestora. [Gen. -iei. / < fr. ventriculographie, cf. lat. ventriculus – ventricul, gr. graphein – a scrie]. Vezi definitia »

EMÍSIE s. f. v. emisiune. Vezi definitia »

RADIOPROTÉCȚIE s. f. complex de măsuri pentru apărarea omului și a naturii de efectele nocive ale radiațiilor. (< fr. radioprotection) Vezi definitia »

ELECTROGRAVIMETRÍE s.f. Metodă de analiză bazată pe extragerea cantitativă prin electroliză a unui metal la catod sau a oxidului metalic la anod și cântărirea substanței depuse. [Gen. -iei. / < fr. électrogravimétrie]. Vezi definitia »