JAC², jacuri, s. n. v. jaf. Vezi definitia »

CAVALERUL TRAC, zeu minor, reprezentat călare, venerat în Tracia și Moesia. Cultul său s-a răspîndit în vremea Imp. Roman și la N de Dunăre. Vezi definitia »

tartalác (-ci), s. m. – Aușel (Regulus cristatus). Sb. trtak (Candrea), poate contaminat cu pitpalac. Vezi definitia »

SFREDELEÁC, sfredeleacuri, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui sfredel (1). – Sfredel + suf. -eac. Vezi definitia »

HAC¹, (2) hacuri, s. n. 1. (În expr.) A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a găsi modalitatea, sistemul de a învinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără, care provoacă nemulțumiri. 2. (Înv.) Salariu, leafă. – Din tc. hak. Vezi definitia »