CASITERÍT s. n. Oxid de staniu natural, brun-negru, cu luciu adamantin, care se găsește în filoanele hidrotermale și în aluviuni. – Din fr. cassitérite. Vezi definitia »

TRANSFINÍT, -Ă adj. (Mat.; despre numere) Care exprimă cantitatea elementelor unui ansamblu infinit. [< fr. transfini]. Vezi definitia »

DEZAMEȚÍT, -Ă, dezamețiți, -te, adj. (Rar) Trezit din amețeală, dezmeticit. – Din des¹- + amețit. Vezi definitia »

strépit, strépituri, s.n. (înv.) zgomot puternic produs de arme sau de copitele cailor în fugă. Vezi definitia »

INSOLÍT, -Ă adj. contrar obiceiului; neobișnuit. ◊ nepotrivit. (< fr. insolite, lat. insolitus) Vezi definitia »