MÚCHE s. f. v. muchie. Vezi definitia »

zéghe (-ghi), s. f. – Haină lungă, șubă. – Var. zeche. Origine necunoscută. Apare din sec. XVII. Der. din lat. setŭla, de la seta (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 311), sau din lat. decŭla, de la decus „podoabă” (Pușcariu, Conv. lit., XXXIII, 459) nu este probabilă, cf. Tiktin. Mag. zeke (Cihac, II, 540) și săs. säcke provin din rom. Vezi definitia »

GENÚNCHE, genunchi, s. m. V. genunchi. Vezi definitia »

BEBA VECHE, com. în jud. Timiș; 1.789 loc. (1991). Punctul cel mai vestic al României, la granița cu Ungaria și Iugoslavia (20º15’44’’ long. E). Vezi definitia »

BRAHE [bráə], Tycho (1546-1601), astronom danez. Constructor de instrumente astronomice. Observații precise asupra pozițiilor aștrilor („Astronomiae instauratea progymnestica”, 1602), care au servit elevului său Kepler la descoperirea legilor de mișcare a planetelor. A determinat constanta precesiei. Vezi definitia »