MEHÉNGHI, -GHE, (I) mehenghiuri, s. n., (II) mehenghi, -ghe, adj. I, S. n. Piatră cu care se încercau metalele prețioase. II. Adj. (Pop.; adesea substantivat) Priceput, isteț, abil; p. ext. șmecher, șiret: glumeț, poznaș. – Din tc. mehenk. Vezi definitia »

APRESCHÍ s. n. gheată călduroasă care se folosește iarna, după schiat. (< fr. aprés-ski) Vezi definitia »

ARHI- pref. „mai mare peste”, „foarte”. (< fr. archi-, cf. gr. arkhein, a comanda) Vezi definitia »

mehénghi (mehenghiuri), s. n. – 1. Piatră de încercare. – 2. (S. m.) Viclean, fățarnic, hoțoman. – Var. mehenchi, mehengler. Tc. mehenk, din arab. muhakk (Șeineanu, II, 256; Lokotsch, 1498), cf. ngr. μεέγγi, bg. mehenk. – Der. mehenghe, s. f. (fățarnică). Vezi definitia »

trihí, trihésc, vb. IV (reg.) a se potrivi, a avea aceeași părere. Vezi definitia »