PRIVÉGHI, priveghiuri, s. n. (Pop.) 1. Veghere a unui mort noaptea înainte de înmormântare. 2. Veghe, pază, strajă. [Var.: (reg.) privéghe s. f.] – Din priveghea (derivat regresiv). Vezi definitia »

genúchi (genúchi), s. m. – 1. Parte a piciorului care cuprinde articulația femurului cu tibia. – 2. (Înv.) Neam, spiță. – Var. genunchi(u). Mr. genuncl’u, megl. zenucl’u, istr. jeruncl’u. Lat. genuc(u)lum (Diez, I, 212; Pușcariu 706; Densusianu, Hlr., 161; Candrea-Dens., 161; REW 3937; DAR), cf. it. ginocchio, prov. genolh, fr. genou, cat. genoll, sp. hinojo, port. jeelho. Forma cu infix nazal, paralelă cu prima, este comună mai ales în est (ALR, I, 57); a dat naștere acelorași der. Sensul 2, pe care DAR îl explică prin influența sl. kolĕno, ar putea fi de asemenea primitiv. Der. genucher, s. n. (pieptar lung pînă la genunchi; genunchieră; scîndură pe care lucrează cizmarii, ținînd-o pe genunchi); îngenunchia, vb. (a se așeza în genunchi; a înfrînge, a umili, a supune), care ar putea fi de asemenea rezultat al lat. *ingenuculāre (Densusianu, Hlr., 165; Pușcariu 850; Candrea-Dens., 730; DAR); îngenunchetură, s. f. (articulație). Vezi definitia »

trunchi adj. (înv.) lipsit de, fără ... Vezi definitia »

BECHI s. n. (Reg.; în expr.) Nici bechi = absolut nimic, de loc. – Comp. magh. betu „literă”. Vezi definitia »

BRUNELLESCHI (BRUNELLESCO), Filippo (1377-1446), arhitect și sculptor italian. În arhitectură, îmbină tendința renascentistă de măsură și echilibru cu cea gotică de elasticitate și elansare (cupola bisericii Santa Maria del Fiore, biserica San Lorenzo, capela Pazzi, palatul Pitti, toate la Florența). Sculpturi în care manifestă observația realistă a anatomiei și simț al dramatismului („Sacrificiul lui Isac”, panou la concursul pentru poarta Baptisteriului din Florența). Studii despre perspectivă. Vezi definitia »