HEMOLÍTIC, -Ă adj. care produce hemoliză. (< fr. hémolytique) Vezi definitia »

TIPÍC¹, tipicuri, s. n. 1. Formulă obișnuită, stereotipă; obicei, tradiție, normă, regulă. 2. Carte care cuprinde ansamblul regulilor după care se oficiază slujbele religioase; normă, regulă pentru oficierea serviciului divin. – Din sl. tipikŭ. Vezi definitia »

BOTÁNIC, -Ă adj. Referitor la plante. ◊ Grădină botanică = grădină unde se plantează diferite specii de plante pentru studiu. [< fr. botanique]. Vezi definitia »

ACROMÁTIC, -Ă adj. 1. (despre sisteme optice) care nu prezintă aberație cromatică; acromat. 2. (despre constituenți celulari) necolorabil. (< fr. achromatique) Vezi definitia »

inamíc, inamici s. m. (intl.) polițist. Vezi definitia »