Definita cuvantului regulament
REGULAMÉNT s.n. Totalitatea măsurilor prescrise pentru a se menține o anumită ordine, o anumită normă; statutul, normele de funcționare internă ale unei instituții, ale unei asociații. ♦ Norme elaborate de o putere executivă, care completează o lege sau reglementează aplicarea ei. [Pl. -te, -turi. / cf. lat. regulamentum, it. regulamento, fr. règlement, rus. reglement].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu regulament
ALTERÁNT, -Ă adj. care produce alterație. (< fr. altérant) Vezi definitia »
MONOVALÉNT, -Ă adj. (Despre elemente chimice) Care are o singură valență; univalent. [< fr. monovalent, cf. gr. monos – unic, lat. valere – a valora]. Vezi definitia »
RECENSĂMẤNT, recensământuri, s. n. Operație administrativă care constă în înregistrarea statistică a populației, a animalelor, a vehiculelor etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune dată; catagrafie. [Pl. și: recensăminte] – Din fr. recensement. Vezi definitia »
sânt, sấntă, sânți, sấnte, adj., s.m. și f. (înv. și pop.) 1. (adj.) sfânt. 2. (s.m. art.) Dumnezeu. 3. (s.m. și f.) sfânt, mucenic, martir. 4. (la pl.; în forma: simți) mucenici. 5. (adj.) bisericesc, religios. 6. (adj.) care impune un respect deosebit, venerație; intangibil, inviolabil, sacru, sacrosant. 7. (adj.) nevinovat, curat, pur. Vezi definitia »
ALIENÁNT, -Ă adj. care alienează, dezumanizează individul. (< fr. aliénant) Vezi definitia »