árhón s. m. – (Înv.) Boier. – Var. arhonda. Ngr. ἄρχων, gen. ἄρχοντας (Gáldi 154). Sec. XVIII. S-a aflat în concurență cu neol. arhonte, s. m., arhontat, s. n. (arhontat), din fr. Astăzi ieșit din uz, a fost titlu de politețe în epoca fanarioților, ca chir. – Der. arhonie, s. f. (noblețe); arhondar, s. m. (călugăr care răspundea de primirea călătorilor), din ngr. ἀρχοντάρης (sec. XVIII); arhondăreasă, s. f. (călugăriță care răspundea de primirea călătorilor); arhondaric, s. n. (salon destinat călătorilor, în mănăstiri), din ngr. ἀρχον-ταρίϰι; arhondărie, s. f. (salon de primire în mănăstiri); arhondologie, s. f. (heraldică), din ngr. ἀρχοντολογία; arhondologiu, s. n. (carte a boierilor). Vezi definitia »

APPLETON [æpltən], oraș în N S.U.A. (Wisconsin), lîngă L. Michigan; 312,9 mii loc. (1988, cu suburbiile). Ind. celulozei și hîrtiei, prod. farmaceutice și alim. Prima hidrocentrală din S.U.A. (1882). Universitatea Lawrence (1847). Vezi definitia »

DEUTÓN s. m. deuteron. (< fr. deuton) Vezi definitia »

ADRENALÓN s. n. produs intermediar de oxidare a adrenalinei, cu acțiune vasoconstrictoare. (< fr. adrénalone) Vezi definitia »

ABANDÓN s. n. Renunțare la un bun sau la un drept. ♦ Părăsire de către cineva a copiilor sau a familiei. ♦ Renunțarea unui concurent la continuarea probei, într-o întrecere sportivă. – Fr. abandon. Vezi definitia »