CRĂPĂTURÍCĂ, crăpăturici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui crăpătură. – Crăpătură + suf. -ică. Vezi definitia »

COLEORÍZĂ s.f. (Bot.) Organ membranos în formă de sac, care acoperă radicula embrionului la unele monocotiledonate. [Pron. -le-o-. / < fr. coléorhize, cf. gr. koleos – teacă, rhiza – rădăcină]. Vezi definitia »

SĂLĂȚÍCĂ, sălățele, s. f. 1. Diminutiv al lui salată. 2. Plantă erbacee cu flori galbene din zona muntoasă (Asperis foetide). 3. (Bot.; reg.) Untișor (Ranunculus ficaria). [Var.: sălățeá s. f.] – Salată + suf. -ică. Vezi definitia »

TETRAGRÁMĂ s. f. 1. nume din patru litere. ◊ grup de patru litere. 2. portativ de patru linii, în sec. XI. (< it. tetragramma) Vezi definitia »

-STÍGMĂ² elem. stigmati-. Vezi definitia »