BOSMÁ, bosmale, s. f. (Înv.) Poznă, șotie. – Din tc. bozma. Vezi definitia »

PERIMÁ vb. I. refl. (Despre idei, teorii etc.) A se învechi, a se demoda, a ieși din uz. ♦ (Jur.; despre un proces) A se stinge, a se anula pentru lipsa de activitate din partea reclamantului în termen legal. [< fr. périmer, cf. lat. perimere – a anula]. Vezi definitia »

STIMÁ, stimez, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A avea stimă, considerație pentru cineva sau ceva; a (se) respecta, a (se) cinsti. – Din it. stimare. Cf. fr. estimer. Vezi definitia »

Problema factualitatii unei obligatii este aceea a aptitudinii ei de a fi adevarata din cauza ca urmareste sa enunte un fapt (nu are deci alta functie).> capacitate de adevar; expresivism; proiectivism. Sursa: Dictionar de filosfie, Oxford Vezi definitia »

strămá, străméz, vb. I (reg.) a destrăma. Vezi definitia »