SUBLIMÁ vb. I. intr. 1. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori. 2. a curăța de orice amestec impur sau străin. ◊ (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un plan superior, în sentimente superioare. ◊ (fig.) a (se) purifica, a se rafina. (< fr. sublimer, lat. sublimare) Vezi definitia »

ÎNHUMÁ vb. tr. a înmormânta. (< fr. inhumer, lat. inhumare) Vezi definitia »

se îngroașă gluma! expr. situația devine gravă! Vezi definitia »

MAHÁTMA s. m. titlu dat în India asceților, oamenilor considerați sfinți și persoanelor de mare merit și de înaltă spiritualitate. (< fr. mahatma) Vezi definitia »

AMBLISTÓMA s. f. Gen de amfibieni cu corpul lung de 15 – 25 cm, de culoare cărămizie cu pete mari deschise, răspândiți în America de Nord (Amblystoma). – Din fr. amblystome. Vezi definitia »