Definita cuvantului tutoi
tutói, tutoáie, s.n. (reg.) bucium mic din coajă de salcie; tuturez.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu tutoi
virtilói (-oáie), s. n. – (Banat) Scrînciob. De la *vîrti, forma simplă, nefolosită, a lui învîrti, cf. vîrte-cap, vîrtecuș, cu l expresiv. – Cf. vîrtelnic, adj. (giratoriu, care se învîrtește); vîrtelniță, s. f. (depănătoare), mr. vîrtealniță, din sl. vreteno „fus” sau din bg. vrătenica „depănătoare”, cu același l. Vezi definitia »
BUDURÓI, buduroaie, s. n. (Pop.) 1. Vas de lemn în care se păstrează diferite produse. 2. Stup de albine făcut dintr-un butuc scobit sau dintr-o scorbură; știubei. 3. Ghizd de fântână. – V. budăi. Vezi definitia »
ÎNDOÍ, (I) îndói, (II, III) îndoiesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta). 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni curb; a (se) încovoia, a (se) apleca, a (se) înclina. ♦ Refl. (Despre oameni) A se gârbovi. II. Tranz. 1. A mări ceva de două ori; a dubla; p. ext. a înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori). 2. A amesteca (în părți egale) un lichid cu altul; a subția. III. Refl. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva). – În + doi. Vezi definitia »
cosói, cosoáie, s.m. (reg.) 1. cuiul care prinde scaunul de osia carului sau căruței. 2. (la pl.) cureluțe de nuiele de salcie, cu care se leagă cercurile de lemn pe buți. 3. curea de gheată, șiret. Vezi definitia »
BRIBÓI s. m. Plantă erbacee cu flori purpurii (Geranium silvaticum). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z