SÚRSĂ s. f. 1. loc unde se găsește și de unde se poate procura ceva din belșug. 2. corp care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. 3. (fig.) loc de unde emană o informație. ♦ izvor, origine, obârșie. ♦ ~ de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor, un artist. 4. electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari. (< fr. source) Vezi definitia »

albanístică s. f., g.-d. art. albanísticii Vezi definitia »

CENUȘĂREÁSĂ, cenușărese, s. f. Personaj din basme, închipuit ca o fată persecutată și chinuită de mama vitregă; fig. fată persecutată în familie, care muncește peste puteri. – Cenușar + suf. -easă. Vezi definitia »

ȘERBETÉLNIȚĂ, șerbetelnițe, s. f. Vas în care se fierbe șerbetul. – Șerbet + suf. -elniță. Vezi definitia »

CĂPRÍȚĂ, căprițe, s. f. 1. Diminutiv al lui capră (1); căprișoară. 2. Plantă erbacee alburie, cu flori verzi (Atriplex litoralis). – Capră + suf. -iță. Vezi definitia »