cioáblă, cioáble, s.f. (reg.) lemn uscat și gros; arbore rupt pe jumătate, cioaftă, cioaflă, ciung, ciolpan, ciompleu. Vezi definitia »

ZĂMĂCHÍȘĂ s. f. – v. zămătișe. Vezi definitia »

săpătură, săpături s. f. verificare; investigație. Vezi definitia »

tóplotă, toplóte, s.f. (înv.) apă fierbinte, uncrup. Vezi definitia »

CÁRCERĂ s. f. încăpere mică și întunecoasă în închisori, cazărmi și școli, în trecut, pentru detenție temporară, sub un regim aspru, a celor pedepsiți. (< lat. carcer, it. carcere) Vezi definitia »