Definita cuvantului rețetar
REȚETÁR s.n. 1. Listă prin care se stabilesc, pe baza unor rețete, componentele unor mâncăruri, dulciuri etc. 2. (Mar.) Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. Bloc cu formulare pentru rețete (1). // s.m. Cel care execută rețetele într-o farmacie. [< rețetă + -ar, cf. it. recettario, germ. Receptar].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rețetar
CONSIGNATÁR, -Ă s. m. f. cel care primește bunuri în consignație. (< fr. consignataire) Vezi definitia »
RUDIÁR s.m. Gladiator care și-a redobândit libertatea. [Pron. -di-ar. / < lat. rudiarius]. Vezi definitia »
SOMPTUÁR, -Ă, somptuari, -e, adj. Referitor la cheltuieli. ◊ Legi somptuare = legi care, în vechea Romă, interziceau cheltuielile exagerate, în special pentru lux și risipă. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. somptuaire. Vezi definitia »
INTERCAPILÁR, -Ă adj. dintre vasele capilare. (< fr. intercapillaire) Vezi definitia »
VALUTÁR, -Ă, valutari, -e, adj. Referitor la valută, de valută. – Valută + suf. -ar. Vezi definitia »