MÍSTIC, -Ă, mistici, -ce, adj., subst. 1. Adj. Care aparține misticismului, care se referă la misticism; care vădește misticism. 2. S. m. și f. Adept al misticismului. 3. Adj. Care are un înțeles ascuns; care rămâne neînțeles; inexplicabil pe cale rațională; secret, tainic. ◊ Testament mistic = testament secret. 4. S. f. Totalitatea orientărilor și practicilor propagate de misticism sau de o doctrină mistică (1); p. ext. misticism. – Din fr. mystique. Vezi definitia »

CORÉIC¹, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de coree. [Pron. -re-ic. / < fr. choréique]. Vezi definitia »

NUVELÍSTIC, -Ă, nuvelistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține nuvelei (1), privitor la nuvelă; de nuvelă. 2. S. f. Totalitatea nuvelelor (1.) unui scriitor, ale unei epoci, ale unei literaturi etc. – Nuvelist + suf. -ic. Vezi definitia »

ACROCÉNTRIC, -Ă adj. cu centromerul la unul din capetele cromozomului. (< fr. acrocentrique) Vezi definitia »

cotíc, cotíci, s.m. (reg.) copil leneș; cotei, cotarlă. Vezi definitia »