STEGOCEFÁLI s. m. pl. ordin de amfibieni primitivi fosili, având corpul acoperit cu plăci osoase groase. (< fr. stégocéphales) Vezi definitia »

AZVÂRLÍ, azvârl, vb. IV. I. Tranz. 1. A arunca ceva (departe) printr-o mișcare repede și violentă. 2. A da afară din sine, a proiecta în afară. Gura de balaur... azvârle apa-n sus (COȘBUC). II. Intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. Cine azvârle cu bulgări? (ALECSANDRI). ♦ (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș. III. Refl. A se repezi, a se avânta, a se precipita; a ajunge într-un loc printr-o săritură. [Prez. ind. pers. 3 sg. și pl. azvârlă] – Comp. sb. vrljiti, bg. hvărljan. Vezi definitia »

COTELÍ vb. IV v. cotili. Vezi definitia »

ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrea. Vezi definitia »

scobârlí, scobârlésc, vb. IV (reg.) a scormoni, a scotoci. Vezi definitia »