COORDONÁTĂ s.f. 1. (Mat.) Fiecare dintre numerele care precizează poziția unui punct față de un sistem de referință dat. ♦ (Fig.) Direcție; cadru. 2. (La pl.) Sistem de linii imaginare prin care se determină poziția unui punct de pe glob. 3. Sistem de determinare a poziției aștrilor prin raportare la diferite sisteme de referință. [Var. coordinată s.f. / cf. fr. coordonnée, it. coordinata]. Vezi definitia »

PRÓBĂ s.f. 1. Încercare; (examen de) verificare. ♦ Metodă prin care se constată justețea unui calcul. ♦ Întrecere. 2. Parte dintr-un material care se supune analizei spre a se verifica anumite caracteristici ale întregului material; mostră, eșantion. ♦ (Fot.) Copie pozitivă pe hârtie. 3. Dovadă, mărturie. [< lat. proba]. Vezi definitia »

marcoávă (marcoáve), s. f. – Lichea, femeie ușoară. Origine necunoscută. În Munt. S-ar putea lega cu sb. mrkva „morcov”, cf. sp. lechuguina; sau în loc de *marțoafă, cf. marțafoi. Vezi definitia »

ȚUICĂRÉALĂ, țuicăreli, s. f. Faptul de a se țuicări; țuicuială. – Țuicări + suf. -eală. Vezi definitia »

VANTÚRĂ s.f. (Constr.) Grindă la acoperișul unei case. [Cf. germ. Wanten]. Vezi definitia »