CRINIÉRĂ s. f. 1. creasta unui coif din care ieșeau penajul sau alte ornamente. 2. (fig.) cunună (de păr) abundentă. (< fr. crinière) Vezi definitia »

TETRADRÁHMĂ s. f. veche monedă grecească de argint, de patru drahme. (< fr. tétradrachme) Vezi definitia »

ANHIDRÓZĂ s. f. Stare patologică congenitală sau dobândită, caracterizată prin reducerea sau suprimarea secreției sudorale. – Din fr. anhydrose. Vezi definitia »

TĂRCĂTÚRĂ, tărcături, s. f. (Reg.) Combinație nereușită de culori; împestrițătură; (concr.) obiect tărcat. – Tărca + suf. -ătură. Vezi definitia »

BUDUHOÁLĂ, buduhoale, s. f. (Reg.) 1. Budihace. 2. Boală contagioasă. Vezi definitia »