BUGEÁC s. n. Ținut de stepă brăzdat de văi adânci și seci și lipsit de ape curgătoare. – Tc. bucak. Vezi definitia »

AUBIGNAC [obiñác], François HÉDELIN, abate d’ (1604-1676), critic dramatic francez. În lucrarea sa „Practica teatrului” (1657) a fixat regula celor trei unități. Vezi definitia »

BAC¹ s.n. 1. Pod umblător care servește la transportul peste un râu mare. 2. Recipient de sticlă, de metal sau de ebonită, folosit de obicei pentru depunerea unui lichid. [Pl. -curi. / < fr. bac, cf. ol. bak]. Vezi definitia »

TRIÁC s. n. component electronic bidirecțional din două tiristoare conectate între ele. (< engl. triac) Vezi definitia »

prundác, prundáci, s.m. (reg.) pasăre care emite sunete ca ale fluierului; fluierar. Vezi definitia »