CUTÚMĂ, cutume, s. f. Normă de drept consfințită printr-o practică îndelungată: consuetudine, obicei. ♦ (În vechiul drept) Obiceiul pământului. – Din fr. coutume. Vezi definitia »

dambilușcă, dambiluști s. f. 1. titirez strunjit din fontă, învârtit de copii cu ajutorul unui bici înfășurat pe șanțul median al jucăriei 2. prostituată Vezi definitia »

FOTOSFÉRĂ s. f. Stratul exterior al globului solar sau al unei stele format din gaze și vapori metalici cu temperatură foarte mare, care radiază lumină, constituind sursa principală a luminii solare. – Din fr. photosphère. Vezi definitia »

pe rudă și pe sămânță expr. tututor fără excepție. Vezi definitia »

COLORÍSTICĂ, coloristici s.f. – V. coloristic (2) [DEX'98] Vezi definitia »