INTERVÉNȚIE s. f. 1. participare, intrare într-o acțiune; luare de cuvânt. ◊ invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat. 2. (med.) operație. 3. efort îndreptat spre un anumit scop. ◊ mijlocire, mediație. ◊ (peior.) stăruință pe lângă o persoană influentă pentru a obține favoruri. 4. (jur.) introducere în litigiu a unui terț, la cererea sa. (< fr. intervention, lat. interventio) Vezi definitia »

COLECISTOGRAFÍE s.f. (Med.) Radiografie a vezicii biliare cu ajutorul unei substanțe de contrast. [Gen. -iei. / < fr. cholécystographie]. Vezi definitia »

ÎNGRĂȘĂTORÍE, îngrășătorii, s. f. Construcție, unitate zootehnică etc. în care sunt îngrășate animalele destinate consumului. – Îngrășător + suf. -ie. Vezi definitia »

DISTÍNCȚIE s. f. 1. deosebire, diferență. 2. atitudine aleasă, finețe în înfățișare și eleganță în ținută. 3. semn de deosebită prețuire (titlu, decorații etc.) ce se acordă cuiva. (< fr. distinction, lat. distinctio) Vezi definitia »

FRENOLOGÍE s.f. Teorie idealistă potrivit căreia facultățile psihice ale omului pot fi recunoscute după conformația craniului; pseudoștiință fundată pe această teorie. [Gen. -iei. / < fr. phrénologie, cf. gr. phren – inteligență, logos – știință]. Vezi definitia »