ÁRIE², arii, s. f. 1. (Geom.) Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime. Aria cercului. 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale, a unei limbi etc. ♦ Fig. Întindere. – Lat. lit. area (fr. aire). Vezi definitia »

CONFUTÁȚIE s.f. (Rar) Refutare, refutație. [Cf. lat. confutatio, fr. confutation]. Vezi definitia »

ANGIALGÍE s. f. durere la nivelul unui vas sangvin sau limfatic. (< fr. angialgie) Vezi definitia »

OSTEALGÍE s.f. (Med.) Denumire generică pentru durerea de oase; osteodinie. [Pron. -te-al-, gen. -iei. / < fr. ostéalgie, cf. gr. osteon – os, algos – durere]. Vezi definitia »

PSAMOGRAFÍE s. f. studiul fizico-chimic al nisipurilor. (< fr. psammographie) Vezi definitia »