ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea, confecționarea și vânzarea abalei. – Tc. abağy. Vezi definitia »

EINSTÉINIU s. n. element transuranic sintetic din grupa actinidelor. (< fr. einsteinium) Vezi definitia »

DURALUMÍNIU s. n. Aliaj al aluminiului cu cupru și cu mici cantități de magneziu, mangan și siliciu, ușor și rezistent, folosit în special la construcția avioanelor. – Dur¹ + aluminiu (după fr. duralumin). Vezi definitia »

SINCÍȚIU s. n. masă citoplasmică cu mai multe nuclee. (< fr. syncytium) Vezi definitia »

TITANOTÉRIU s. m. mamifer mare și greoi fosil, având craniul cu două protuberanțe osoase. (< engl. titanothere) Vezi definitia »