HIPOPROTEINEMÍE s.f. (Biol.) Diminuare a cantității de proteine din sânge. [Gen. -iei. / < fr. hypoprotéinémie]. Vezi definitia »

CELULOTERAPIE (celulă + terapie) s. f. Administrare parentală, în scop terapeutic, de fragmente, de țesături neterologe, de origine embrionară sau adulte, menite a asigura o revitalizare sau o stimulare generală a organismului; este o metodă ale cărei rezultate sînt deocamdată controversate. Vezi definitia »

SIMPATICOTONÍE s. f. Stare de dezechilibru a funcțiunii sistemului nervos vegetativ cauzată de exagerarea activității sistemului nervos simpatic. – Din fr. sympathicotonie. Vezi definitia »

ALTIMETRÍE s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. (< fr. altimétrie) Vezi definitia »

CINERADIOGRAFÍE s. f. tehnică radiologică cu imagini în mișcare. (< fr. cinéradiographie) Vezi definitia »