Definita cuvantului chiseliță
chíseliță (chíselițe), s. f. – Supă acidulată preparată din fructe crude sau din plante cu gust acru. – Var. chisăliță, pisăliță. Din sl. kiselŭ „acru”, cf. sb. kȉselica, bg. kiselica, rut. kyselyca, toate cu sensul din rom., ceh. kyselice „marmeladă de fructe”, rus. kiselĭ „jeleu de fructe” (Cihac, II, 50; Berneker 678; Conev 88). Cea de a doua var. este un hiperurbanism care presupune o legătură cu a pisa „a toca, a sfărîma”. – Der. chisăliți, vb. (a toca). Cf. chișleag, chiznovat.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiseliță
SURDÍNĂ s.f. Amortizor de zgomot. ♦ Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micșora intensitatea sunetelor. ♦ În surdină = a) încet, cu sunete ușoare; b) fără zgomot, cu glas scăzut; în taină. [< fr. sourdine, cf. it. sordina]. Vezi definitia »
DOBROGEÁNCĂ, dobrogence, s. f. Femeie care face parte din populația Dobrogei sau este originară de acolo. – Dobrogean + suf. -că. Vezi definitia »
APÍDĂ, apide, s. f. (La pl.) Familie de insecte himenoptere care cuprinde albinele și bondarii; (și la sg.) insectă care aparține acestei familii. – Din fr. apidés. Vezi definitia »
MEZOFÍTĂ, mezofite, adj., s. f. (Plantă) care se dezvoltă în regiuni cu climă temperată și în condiții de umiditate moderată. – Din fr. mésophyte. Vezi definitia »
RIFLÚRĂ, rifluri, s. f. Fiecare dintre șanțurile elicoidale executate pe suprafața activă a cilindrilor valțurilor de moară, pentru a le mări eficacitatea. – Din fr. riflure. Vezi definitia »