TIUTIÚN s. n. v. TUTÚN, (2) tutunuri, s. n. 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și moi, de un verde-închis, cu flori trandafirii reunite în buchete (Nicotiana tabacum). ◊ Compus: tutun-turcesc = varietate de tutun cu tulpina ramificată și cu flori galbene-verzui (Nicotiana rustica). 2. Frunzele de tutun (1), care, supuse unui tratament special, se fumează, se prizează sau se mestecă. 3. (Înv.) Pachet de tutun (2). [Var.: tiutiun s. n.] – [DLRM] Vezi definitia »

fertún (ni), s. m. – (Înv.) Monedă ideală, egală cu 12 groși (sec. XV-XVI). Germ. Vierdung, prin intermediul lat. med. ferto, -onis (DAR). Vezi definitia »

Un mare prost din santa mare Vezi definitia »

un bou Vezi definitia »

Un număr exact de produse (ex. băuturi răcoritoare) ambalate în folie de plastic. Vezi definitia »