SIGNATÚRĂ s. f. 1. semn pus pe prima pagină a fiecărei coli de tipar a unei cărți, care ușurează legătorului numerotarea colilor. 2. mic șanț tăiat în blocul de litere care înlesnește zețarului recunoașterea poziției ei. 3. (mat.) ă unei substituții = (pentru o substituție dată) numărul +1 dacă substituția echivalează cu un număr par de traspoziții, numărul -1 dacă acesta echivalează cu un număr impar de transpoziții. (< fr. signature) Vezi definitia »

parpangícă, parpangéle, s.f. (reg.) arpagic, orceag. Vezi definitia »

boșimánă (-și-) (limbă) s. f., g.-d. art. boșimánei Vezi definitia »

PESCĂREÁSĂ, pescărese, s. f. Vânzătoare de pește (1). – Pescar + suf. -easă. Vezi definitia »

a se uda toată expr. (vulg. – d. femei) a se excita; a simți o atracție fizică deosebită pentru un bărbat. Vezi definitia »