ȘTERGÁR, ștergare, s. n. 1. Bucată dreptunghiulară de pânză, uneori cu broderii sau cu franjuri, care servește ca prosop sau ca podoabă în casele țărănești; ștergătoare (2), ștergură. 2. Maramă. – Șterge + suf. -ar. Vezi definitia »

funár, funári, s.m. (reg., înv.) om care face funii. Vezi definitia »

MONOBRĂZDÁR, monobrăzdare, adj., s. n. (Plug) cu un singur brăzdar. – Mono- + brăzdar. Vezi definitia »

CAPILAR²(O)- elem. „vase capilare”. (< fr. capillar/o/-, cf. lat. capillaris) Vezi definitia »

FEROVIÁR, -Ă adj. În legătură cu calea ferată. // s.m. și f. Funcționar, muncitor la căile ferate. [Pron. -vi-ar. / cf. fr. ferroviaire, it. ferroviario]. Vezi definitia »