INSULÁR, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) al unei insule. (< fr. insulaire, lat. insularis) Vezi definitia »

GRANULÁR, -Ă adj. Compus, format din granule; granulos. [Cf. fr. granulaire]. Vezi definitia »

PARTICULÁR, -Ă adj. 1. Care aparține numai anumitor persoane sau anumitor lucruri. ♦ În particular = în mod deosebit, în special, mai ales. ♦ Care constituie proprietatea individuală a cuiva. ♦ Care este de formație sau de esență individuală. 2. Care are caracter individual; care este caracteristic, specific. ♦ (Log.; despre judecăți) În care predicatul se referă numai la o parte din sfera subiectului. 3. Cu caracter neoficial; privat; (despre lecții) predat elevilor în afara orelor oficiale de școală. // s.n. Categorie filozofică, reprezentând o verigă de legătură între singular și general. [Cf. fr. particulier, lat. particularis]. Vezi definitia »

MAMELÁR, -Ă adj. Mamar. [Cf. fr. mamellaire]. Vezi definitia »

CÂȘLÁR, câșlari, s. m. (Înv.) Argat la o câșlă (2), însărcinat cu adunarea produselor. – Din câșlă + suf. -ar. Vezi definitia »