AGROMETEOROLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu cercetarea condițiilor meteorologice sub aspectul influenței acestora asupra producției agricole. [Pr.: -te-o-] – Agro- + meteorologie. Vezi definitia »

IMBIBÍȚIE s.f. (Biol.) Acțiunea de a (se) îmbiba; saturare cu un lichid. ♦ Pătrundere a unui lichid în țesuturi. [Gen. -iei. / < fr. imbibition]. Vezi definitia »

REOMETRÍE s. f. Tehnică de măsurare a unui material cu proprietăți reologice. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéométrie, engl. rheometry. Vezi definitia »

METATEORÍE s.f. (Fil.) Teorie asupra unei teorii date, făcând considerații privind structura ei sintactică și latura semantică. [Gen. -iei. / < fr. métathéorie]. Vezi definitia »

ALOSTERÍE s. f. deformare a unei molecule de proteină prin modificarea sau suprimarea proprietăților sale enzimatice. (< fr. allostérie) Vezi definitia »