STOR, storuri, s. n. Perdea de țesătură, de împletitură sau din scândurele subțiri, orizontale, paralele și mobile, care se poate lăsa și ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi, destinată să ferească interiorul unei încăperi de razele soarelui. – Din fr. store. Vezi definitia »

TABULATÓR s. n. 1. dispozitiv (la mașinile de scris) care permite alinierea pe coloane diferite a ceea ce se scrie. 2. mașină care execută automat operații aritmetice și logice asupra datelor introduse într-un calculator prin intermediul cartelelor perforate, imprimând rezultatele calculelor într-o formă dinainte stabilită. (< germ. Tabulator) Vezi definitia »

PERCOLATÓR s.n. Aparat în care se face percolarea (1). [< fr. percolateur]. Vezi definitia »

DEMULTIȘÓR adv. Diminutiv al lui demult. – Demult + suf. -ișor. Vezi definitia »

DISPENSATÓR, -OÁRE, dispensatori, -oare, adj. (Rar) Care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. – Din fr. dispensateur, lat. dispensator, -oris. Vezi definitia »