MURÍN, -Ă adj. de culoare cenușie-brună, ca a șoarecilor. (< fr. murin) Vezi definitia »

delfín (delfíni), s. m. – Mamifer marin, porc-de-mare (Delphinus delphis). – Mr. dilfin. Ngr. δελφίνι, și modern din lat. delphinus; cf. tc. dülfin, alb. dhelfin, bg., tc. delfin. Din tc. provine var. (înv.) dulf, s. m., conservată ca nume de familie și nume de cîine. Vezi definitia »

URSÍN s. m. mic animal marin, cu carapace calcaroasă și acoperit cu ghimpi mobili, ale cărui glande reproducătoare sunt comestibile. (< fr. oursin) Vezi definitia »

HIPOCRISTALÍN, -Ă adj. (despre roci magmatice) din minerale cristalizate și amorfe. (< fr. hypocristallin) Vezi definitia »

MANDRÍN s. n. 1. piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ◊ unealtă calibrată pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. 2. sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. (< fr. mandrin) Vezi definitia »