Definita cuvantului mandrin
MANDRÍN s. n. 1. piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ◊ unealtă calibrată pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. 2. sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. (< fr. mandrin)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu mandrin
ZEPPELÍN, zeppeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul; dirijabil. – Din germ. Zeppelin. Vezi definitia »
CAOLÍN s. n. rocă argiloasă albă, foarte fină, din care se fabrică porțelanul și faianța. ◊ pudră absorbantă, folosită ca emolient. (< fr. kaolin) Vezi definitia »
SPIN2 (I) - elem. „spin, ghimpe”. (< fr. spin/i/-, cf. lat. spina) Vezi definitia »
PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Vezi definitia »
MUSCADÍN s. m. nume dat în Franța, după 9 termidor 1794, regaliștilor eleganți. (< fr. muscadin) Vezi definitia »